Bun găsit!
Imaturitatea este un termen care desemnează un cumul de comportamente specifice copiilor de vârstă mică. Însă nu doar copiii pot fi imaturi. Din păcate, suntem înconjurați de oameni care nu reușesc să își seteze un obiectiv pe termen lung și care sunt mai degrabă orientați spre satisfacțiile de moment, care intră constant în tot felul de situații complicate și care nu sunt în stare să învețe din greșeli. Suntem înconjurați de copii în corpuri de adulți. Țipătul, agresivitatea verbală, jignirile, reacțiile exagerate, toate sunt semne ale imaturității.
Dacă în copilărie părinții nu își ajută copiii să își organizeze emoțiile puternice sau să își țină în frâu impulsurile, dezordinea care vine la pachet cu tumultul emoțional va deveni un spațiu familiar pentru copil. Acesta îl va lua cu el până la vârsta adultă și îl va reproduce mereu, provocând haos în viața lui dar și în viața celor care trăiesc pe lângă el.
Vreau să atrag atenția părinților care își încurajează copiii să își trăiască la maxim emoțiile, care îi lasă pe copii să zbiere, să se trântească, să lovească, doar pentru că așa au înțeles ei că trebuie făcut. Dragi părinți, este fundamental greșit să faceți asta!
Da, sunt de acord, emoțiile sunt foarte importante, ele ne ajută să evaluăm importanța experiențelor noastre, ne ajută să ne clarificăm gândurile. Ne putem folosi de ele ca de niște resurse, însă e greșit să facem din ele stăpânii vieților noastre.
În episodul de astăzi am intrat în profunzimea acestui subiect și am explicat cum anume se produce maturizarea și care este rolul pe care noi trebuie să îl avem în acest proces prin care e necesar ca ai noștri copii să treacă.
Pe curând!


